Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur în relatările istoricilor bisericesti Paladie, Teodor al Trimitundei, Socrates, Sozomen și Fericitul Teodoret al Cirului 9007007

„De-altfel, mulți care l-au auzit vorbind în biserică, si-au îndreptat viața spre virtute și au început să gândească la fel ca el despre Dumnezeu. El însuși viețuind după poruncile divine, inspira încredere ascultătorilor spre imitarea propriei virtuți și în felul acesta îi făcea usor să îmbrățișeze și gândirea lui. Nu-i
convingea să fie de acord cu el prin vreo tehnică sau putere specială a cuvântului, ci prin faptul că expunea cu sinceritate sensul Sfintelor Scripturi. Adăugând, deci, cuvântului, exemplul faptelor sale, era cu adevărat vrednic de crezare. Căci fără a arăta și fapte, cel ce vorbește, chiar dacă se străduieste
să învețe pe alții, se dovedește mai degrabă un defăimător al cuvintelor sale”.

SOZOMEN

„Mai ai, Părinte Ioane, și altă înrudire cu Apostolii. Tu, cel dintâi, ai tocmit jertfelnice la sciții trăitori în căruțe: barbarul abia descălecat a învățat să își plece genunchii și să se smerească în țărână, și cel pe care nu-l plecau lacrimile robiților a învățat să plângă pentru păcate. Da! Și arcaşul persan a fost, la rându-i, săgetat de tine cu propovăduirea, încât cei ferecați în fier se închină Celui Răstignit. Biruit-a limba ta vrăjile magilor haldei, și Persia cea stearpă a odrăslit locașuri de rugăciune. Nu mai e străin Vavilonul de închinarea binecinstitoare. Acestea, iată, împreună cu Apostolii te-au rânduit”.

Fer. TEODORET AL CIRULUI