Spovedania. Calea învierii sufleteşti 6000287

Deseori auzim în jurul nostru sau repetăm şi noi uneori constatarea: „acesta e om bun” ori „acela e om rău”. I-am împărţit, adică, pe oameni în „buni” şi „răi” şi pe baza acestui criteriu exercităm critica noastră. Poziția aceasta este neteologică şi anti-bisericească. Mai întâi pentru că noi nu avem dreptul să-i judecam pe ceilalţi, atâta vreme cât îi cunoaştem foarte puţin, numai după comportarea lor exterioară; nu ştim ce se află în adâncul inimii lor. Şi în al doilea rând, deoarece pentru Biserică nu există oameni „buni” şi „răi”, ci oameni „în interiorul Bisericii” şi „în afara ei”. În Biserică ai posibilitatea să găseşti mântuirea. În afara Bisericii, chiar dacă eşti om „bun”, nu ai această posibilitate. „În afara Bisericii nu există mântuire” ne spune Sfântul Ciprian. Iisus Hristos a venit în lume nu pentru a învăța o nouă filozofie, nici pentru a adăuga o nouă religie celor existente. A lăsat trupul Lui teandric, Biserica, înlăuntrul căreia omul se mântuieşte. Prin urmare, dacă doreşte cineva mântuirea, nu are decât să devină membru al Bisericii, să se altoiască în trupul lui Hristos.