Dorul după Dumnezeu și biruința crucii: file de pateric românesc 25590

Puțină este osteneala și veşnică odihna! Aşa ne sfătuiau cei de demult pe noi, cei risipitori, care uităm de lucrurile importante, preferându-le pe cele secundare, care mult amăgesc. Sunt momente când ne dedulcim cu lucrurile din afară, le căutăm, pentru că am uitat de zidirea
omului dinlăuntru. Însă, când întâlnim în noi sau în alții întunericul acestui veac, va trebui să luptăm pentru a-l izgoni, ferindu-ne să ne însoțim cu păcatul, în această luptă având ca armă nebiruită Cuvântul dumnezeieștii Scripturi și al Sfinților Părinți, dar și paradigmaticele
viețuiri și lupte duhovniceşti ale bineplăcuților lui Dumnezeu.
Când veți citi aceste rânduri, aduceți-vă aminte că cei evocați în acest volum au fost oameni, ca și noi, însă mulți s-au înălțat deasupra țărânei. Ei ne reamintesc că tuturor ne este adresată chemarea spre îndumnezeire și ne îndeamnă prin trăirea vieții lor să luăm aminte la noi înşine. Va trebui să păstrăm mereu dorința de a ne asemăna sfinților și de a urma lor, pe cât este cu putință, fugind de căderi și patimi, care agonisesc omului suferință veşnică.